Activități extracerc în cercul de creație literară pentru dezvoltarea inteligenței intrapersonale și interpers

Gardner contrastează două perspective ale funcționării minții?

Dezvoltarea inteligenței intra- și interpersonale prin activități extrașcolare în cadrul cercului de creație literară pentru adolescenți

Activitățile desfășurate în afara programului obligatoriu de curs, în special în cadrul cercului de creație literară, constituie un instrument educațional esențial pentru formarea inteligenței intra și interpersonale la elevii din ciclul gimnazial și liceal. Aceste demersuri nu se limitează la simpla exersare a abilităților de scriere, ci extind orizontul cognitiv și afectiv al tinerilor, facilitând o înțelegere mai profundă a sinelui și a interacțiunilor sociale.

Fundamentul teoretic al acestei abordări este oferit de lucrările lui Howard Gardner, în special în cartea Mintea disciplinată, unde autorul examinează provocările sistemelor de învățământ într-o eră marcată de tehnologia avansată și transformările rapide ale societății. Bazându-se pe date din domeniile psihologiei și neurologiei, Gardner propune o reevaluare a modului în care educăm, susținând un model orientat spre toate categoriile de vârstă.

El insistă asupra importanței integrării a trei piloni fundamentali în procesul educativ: adevărul, frumosul și binele.

Conform citării din opera sa din 2011 (p. 19), o educație autentică trebuie să exploreze în detaliu aceste realizări umane esențiale, sintetizate în expresia clasică adevăr, frumos, bine.

Gardner argumentează că educația nu poate fi separată de componenta emoțională, de motivația internă, de practică și de valorile morale și sociale. Neglijarea acestor aspecte riscă să genereze indivizi care intră în disonanță cu conceptul de umanitate. În contextul dinamismului lumii contemporane, cercetătorul subliniază necesitatea învățării continue pe parcursul întregii vieți, punând accent pe cultivarea pasiunii pentru cunoaștere la tineri.

În analiza sa, Gardner contrapune două perspective distincte asupra funcționării minții. Prima, influențată de behaviorism, sugerează că orice este posibil prin educație, impunând educatorilor atingerea unor standarde ridicate de performanță pentru toți elevii. A doua perspectivă, susținută de administratorii testelor de inteligență, consideră că limitele și potențialul unei persoane sunt determinate în mare parte de factori genetici. Gardner aderă la această din urmă direcție, dar o extinde, demonstrând existența a cel puțin opt forme distincte de inteligență, fiecare fiind asociată cu zone specifice ale creierului.

Fiecare tip de inteligență are o structură mentală proprie, iar combinația acestor capacități poate evolua în timp, fiind modelată de experiențele trăite și de sensurile atribuite lor (Howard Gardner, 2011, p. 78).

Totuși, autorul nu ignoră influența temperamentului și a personalității asupra vieții fiecărui individ.

În lucrarea Perspective ale minții.

Teoria inteligențelor multiple, Gardner definește inteligența ca fiind abilitatea de a rezolva probleme sau de a produce rezultate valorizate într-unul sau mai multe contexte culturale (Howard Gardner, 2022, p. 48).

El accentuează dimensiunea etică a acestui concept, manifestând grijă nu doar pentru maximizarea potențialului intelectual al omului, ci și pentru utilizarea benefică a acestor capacități. În aceeași operă, sunt enumerate cele opt tipuri de inteligență: lingvistică, muzicală, logico-matematică, spațială, naturalistă, fizico-chinestezică, intrapersonală și interpersonală.

Inteligența intrapersonală se manifestă prin capacitatea de a recunoaște și a interpreta propriile stări afective, dorințe și motive.

Această competență este bine dezvoltată la romancieri, care efectuează analize introspective ale universului interior, la terapeuți și pacienți care își înțelege adâncimea vieții psihice, precum și la persoanele înțelepte, care folosesc experiențele personale pentru a ghida alții.

Sensibilitatea socială crește semnificativ în copilăria mijlocie și adolescență?

Pe de altă parte, inteligența interpersonală implică abilitatea de a percepe intențiile, emoțiile și motivațiile celor din jur, permițând o relaționare eficientă. Aceasta necesită empatie, spirit de colaborare și capacitatea de a decodifica comportamentele umane, inclusiv cele cu intenții ascunse.

În faza de copilărie mijlocie și la începutul adolescenței, sensibilitatea socială cunosce o creștere semnificativă. Tinerii devin tot mai conștienți de propriile limite și talente, investind energie în menținerea prietențiilor și simțind acut lipsa conexiunilor autentice. În adolescență, se caută parteneri care să aprecieze ideile, cunoștințele și sensibilitatea, nu doar forța fizică sau statutul material.

Activitățile extrașcolare din cadrul cercului de creație literară oferă un teren fertil pentru cultivarea acestor două tipuri de inteligență. Întâlnirile cu autori, participarea la lansări de cărți și atelierele de scriere creează medii de învățare autentice, care extind cultura elevilor, explică mecanismele creației și îmbunătățesc relațiile interumane.

Un exemplu relevant este participarea la lansarea cărții Eu, tu și relațiile noastre, eveniment care a adus în contact elevii cu practicianul Dana Russu și medicul Carla Fabian. Scopul inițiativei a fost promovarea lecturii și a autocunoașterii, stimulând reflecția asupra modalităților de comunicare și a impactului atitudinii asupra celor din jur.

Manifestația a avut loc la Librăria Humanitas din Ploiești și a inclus un workshop interactiv, în care s-au analizat dinamica relațiilor, s-au identificat modele de comunicare și s-a învățat diferențierea între persoană și comportamentul acesteia.

Activitatea a consolidat empatia, reflexivitatea și înțelegerea legăturilor umane.

O altă experiență apreciată pentru originalitate și interactivitate a fost întâlnirea cu scriitoarea Doina Ruști, ocazia lansării volumului Nas de bulgar, organizată la Filarmonica Paul Constantinescu din Ploiești. Cadrele culturale deosebite au permis o îmbinare armonioasă a literaturii cu muzica, oferind o experiență artistică complexă. Caracterul dinamic al evenimentului s-a bazat pe improvizație, dialog și construcția colectivă a poveștilor, alături de invitați precum Mihai Morar, Iulia Dragomir, conf. univ.

dr. Marius Nica, jurnalista Lidia Novac și actorul George Frâncu, precum și cu publicul. Implicarea activă a elevilor le-a permis să-și exprime liber ideile, descoperind valoarea dialogului și a creativității.

Sesiunea de autografe a încheiat evenimentul, oferind o amintire personală. Mesajul transmis de Doina Ruști – A iubi înseamnă a afla cine ești. – a servit drept îndemn la introspecție, întărește dimensiunea intrapersonală a experienței.

Atelierul susținut de Constantin Vică, intitulat Viitorul are nevoie de mintea ta – AI, libertate și Organizat la Teatrul Nației, workshopul a explorat tema inteligenței artificiale, a libertății și a dezvoltării gândirii critice. Elevii au participat la dezbateri interactive despre rolul tehnologiei în viața zilnică și influența sa asupra deciziilor și relațiilor. Constantin Vică, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a oferit exemple concrete privind utilizarea responsabilă a AI și provocările etice asociate.

Participanții au fost încurajați să-și argumenteze opiniile, să Aceste trei activități au constituit experiențe educaționale autentice, oferind tinerilor șansa de a interacționa cu personalități din diverse domenii și de a reflecta asupra temelor autocunoașterii, relațiilor, literaturii, creativității și a provocărilor AI.

Prin dialog, Astfel, cercul de creație literară devine un cadru educațional prețios pentru dezvoltarea inteligenței intra și interpersonale, contribuind la formarea unor tineri capabili să se cunoască, să comunice eficient, să colaboreze și să stabilească relații sănătoase, pregătindu-i pentru integrarea într-o societate în continuă schimbare.

Bibliografie 1. Gardner, Howard (2011), Mintea disciplinată. Educația pe care o merită orice copil, dincolo de informații și teste standardizate: Editura Sigma, ediția a III-a. 2. Gardner, Howard (2022): Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, Curtea Veche, București.