Comunicarea CDC alimentează scepticismul față de vaccinuri și știință
Comunicarea eșuează chiar și cu dovezi solide?
Cercetătorii au analizat percepția publică de-a lungul mai multor ani, ajungând la o concluzie surprinzătoare. Problema nu constă în consensul științific, care infirmă categoric orice legătură între vaccinuri și autism, ci în modul în care acest consens este comunicat.
Studiul arată că insistența pe lipsa unei legături poate, paradoxal, să întărească suspiciunile în mintea oamenilor. Motivul este simplu: negarea repetată a unei afirmații tinde să o facă mai memorabilă.
„A spune pur și simplu că ceva nu este adevărat nu șterge informația din mintea oamenilor”, explică unul dintre cercetători.
„De fapt, poate chiar să îi facă să se gândească mai mult la ea.” Echipa a analizat conversațiile de pe rețelele sociale și sondajele de opinie, constatând că discuțiile revin adesea la întrebarea legăturii dintre vaccinuri și autism, chiar și după ce Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a emis declarații clare în acest sens.
Cercetarea sugerează o schimbare de abordare: în loc să corecteze dezinformarea, ar trebui să se pună accent pe impactul pozitiv al vaccinării. Concentrarea pe beneficii ar putea fi o strategie mai eficientă pentru a câștiga încrederea publicului.
În cele din urmă, acest studiu subliniază importanța crucială a unei comunicări eficiente în domeniul sănătății publice. Dezinformarea reprezintă o amenințare serioasă, dar modul în care sunt prezentate informațiile este la fel de important. Ignorarea aspectelor legate de comunicare ar putea submina eforturile de vaccinare și ar eroda încrederea publică în știință. Aceasta are implicații care depășesc sfera vaccinurilor, afectând acceptarea altor inițiative vitale pentru sănătatea publică.
Dezinformarea persistă chiar și când o combați?
Studiul dovedește că vaccinurile cauzează autism? Nu.
Studiul confirmă consensul științific copleșitor conform căruia vaccinurile nu cauzează autism. Cercetarea se concentrează exclusiv pe modul în care comunicarea CDC despre această problemă poate alimenta, fără intenție, scepticismul. Prin urmare, studiul propune îmbunătățiri ale strategiilor de comunicare, nu pune sub semnul întrebării legătura științifică în sine.
Ce înseamnă „efectul de respingere” în acest context? Este un fenomen psihologic bine documentat, care arată că repetarea unei afirmații false, chiar și pentru a o contrazice, poate face ca aceasta să fie mai memorabilă.
Cu alte cuvinte, simpla negare a unei informații nu o elimină din mintea oamenilor, ci o poate întări. Acest lucru se întâmplă deoarece creierul procesează informațiile repetate ca fiind mai valide, indiferent de conținutul lor. Repetiția, chiar și în contextul unei negări, creează o impresie puternică și poate contribui la persistența unei idei, chiar dacă este falsă.
Acest efect este cu atât mai puternic dacă afirmația falsă este emoțională sau se potrivește cu convingerile preexistente ale persoanei respective.