Disciplina

Elevii din proiectul de futsal arbitrează și țin foaia de joc

Dana Costache 29.10.2026

Coerența cu programa școlară A doua competență generică din programa de liceu se referă exact la acest subiect

În cadrul inițiativei județene dedicate futsalului, elevii nu se limitează doar la competiția sportivă, ci preiau pe umeri sarcini organizaționale esențiale, cum ar fi arbitrajul, ținerea foii de joc, calculul statisticilor și redactarea rapoartelor de meci. Scopul meu a fost să verific dacă literatura de specialitate susține ipoteza mea conform cărei acești elevi devin mai responsabili, mai colaborativi și mai echitabili în competiție. Răspunsul cercetărilor este, în mare măsură, afirmativ. Tinerii care exercită funcții reale în cadrul unei competiții dezvoltă o legătură mai strânsă cu colegii, adoptă comportamente mai prosociale și își amplifică motivația internă, efecte care se accentuează la nivelul liceului. Totuși, dimensiunea responsabilității și a jocului corect se confirmă preponderant prin autodeclarările elevilor, mai degrabă decât prin evaluări cuantitative riguroase. Până la momentul actual, niciun studiu nu a analizat un turneu interșcolar organizat exclusiv de elevi.

De unde a pornit totul În mod tradițional, turneele școlare funcționează după un scenariu fix: elevii concurează, iar cadrele didactice asumă toată organizarea. Educatorii elaborează programul, asigură arbitrajul, înregistrează rezultatele și distribuau distincțiile. Participanții vin, se oprimă și pleacă. În proiectul meu, derulat în anul școlar 2026–2027, implicând două sau trei licee și elevi din clasele a IX-a și a X-a, am inversat dinamica. Competiția se desfășoară în sistem tur-retur, aplicând regulile oficiale de futsal, adaptate la spațiile disponibile. Toate funcțiile de organizare sunt atribuite elevilor: arbitri, cronometristi, secretari, statisticieni, jurnaliști și responsabili cu respectarea regulilor de joc corect. Eu mă retrag în plan secundar.

Punctul de plecare al acestei abordări este convingerea că un elev care a fluierat un meci devine mai puțin dispus să contestă deciziile de arbitraj, iar cel care a administrat foaia de joc descoperă semnificația autentică a asumării unei responsabilități. Am dorit să aflu dacă știința confirmă această intuiție.

Întrebările de cercetare Devin tinerii mai responsabili și mai cooperanți când exercită roluri autentice într-o competiție? Poate fi cultivat jocul corect prin învățare formală? Încasează elevii regulamentul cu mai multă acuratețe când participă activ la arbitraj și consemnare? Au influență vârsta, durata programului sau frecvența activităților?

Metodologie Inițial, am intenționat să compar elevii din turneu cu o grupă de control, utilizând chestionare și teste de cunoștințe ale regulamentului la începutul și la finalul competiției. Neputând colecta datele primare, m-am bazat pe sinteza studiilor existente. Cel mai studiat cadru teoretic este modelul Sport Education, introdus de Daryl Siedentop în 1994. În acest model, unitatea didactică se structurează ca un „sezon”, cu echipe stabile, campionat, clasament, un eveniment final și distribuția rolurilor (căpitan, arbitru, statistician, antrenor). Turneul meu prezintă o asemănare remarcabilă cu acest cadru, motiv pentru care am folosit literatura aferentă ca referință. Am analizat trei meta-analize, o revizuire sistematică privind dezvoltarea competențelor personale și sociale și o altă revizuire dedicată jocului corect.

Rezultate cheie Elevii construiesc legături mai puternice cu colegii O meta-analiză publicată în 2022 (Manninen și Campbell), care a inclus 25 de studii și aproximativ 3.000 de elevi, a evaluat impactul Sport Education față de lecția standard. Participanții din sezoanele cu roluri au raportat o conexiune mai strânsă cu echipele, au afișat atitudini mai prosociale (altruism și respect) și au manifestat o motivație internă superioară. Magnitudinea efectelor a fost medie: pentru relaționarea cu colegii, g = 0,57; pentru motivația intrinsecă, g = 0,63; pentru atitudinile prosociale, g = 0,46.

O analiză mai recentă, din 2025 (Yao și colaboratorii), care a examinat 15 studii și 2.890 de elevi, a identificat două aspecte relevante pentru contextul meu. În primă instanță, impactul a fost maxim la nivelul secundar, adică la vârsta elevilor mei. În al doilea rând, efectele au persistat chiar și când activitatea se desfășora o singură oră săptămânal. Autorii subliniază însă că studiile incluse sunt eterogene și că rezultatele pe subgrupuri trebuie interpretate cu prudență.

Responsabilitatea: date limitate Revizuirea sistematică cea mai cuprinzătoare (Bessa și colaboratorii, 2019) a sintetizat 51 de studii privind dezvoltarea competențelor personale și sociale în cadrul Sport Education. Responsabilitatea a fost subiectul cel mai cercetat, prezent în 18 studii, urmată de cooperarea și lucrul în echipă (14 studii) și de jocul corect (8 studii). Concluziile sunt în general pozitive. Totuși, aproape toate aceste cercetări s-au bazat pe autoevaluări prin interviuri și chestionare. Doar două studii au inclus un grup de control. Această situație indică că tinerii se percep ca mai responsabili după un sezon cu roluri, dar nu demonstrează neapărat că sunt obiectiv mai responsabili decât colegii care nu au trecut prin această experiență.

Aceeași revizuire prezintă observații interesante privind rolurile. Elevii au fost la fel de angajați în funcțiile de arbitru sau antrenor ca în cea de jucător. Au demonstrat competență în arbitraj. Participanții care au fluierat au afirmat că această experiență a crescut sentimentul lor de responsabilitate. Echipele mici, cu roluri delimitate și clare, au implicat mai profund elevii cu niveluri de abilitate mai scăzute. A apărut și un contraexemplu: elevii din clasa a IV-a erau atât de concentrați asupra câștigării încât au neglijat asumarea rolurilor.

Aceeași revizuire prezintă observații interesante privind rolurile

Jocul corect se învață prin predare explicită O sinteză din 2021 (Navarro Domínguez și colaboratorii) a analizat 13 programe destinate dezvoltării jocului corect la tineri cu vârste între 9 și 18 ani. Cele mai bune rezultate au fost obținute de programele în care jocul corect a fost predat în mod explicit: fie prin combinarea Sport Education cu reguli de fair-play, fie prin modelul responsabilității personale al lui Hellison, care a diminuat semnificativ jocul dur. Nu toate inițiativele au fost de succes; unele nu au produs nicio schimbare. Lecția esențială este că jocul corect nu rezultă automat din simpla participare la competiție. El trebuie încorporat în regulamentul, evaluat cu puncte și discutat activ.

Regulamentul: o zonă de tăcere a cercetării Am așteptat să descopăr dovezi că elevii care fluieră învață regulile cu mai multă precizie. Nu am identificat niciun studiu care să măsoare separat această variabilă. Meta-analiza din 2025 a relevat un efect mic spre moderat asupra performanțelor „cognitive”, dar această categorie include o amestecare de cunoștințe, abilități și condiție fizică. Ipoteza mea, conform cărei arbitrul asimilează mai bine regulamentul, rămâne, pentru moment, o intuiție nesupusă la verificare empirică.

Coerența cu programa școlară A doua competență generică din programa de liceu se referă exact la acest subiect: participarea la activități sportive competiționale și extracurriculare, „în condiții de fair-play și siguranță, în vederea integrării sociale”. Printre obiectivele de învățare figurează adoptarea „unor comportamente de fair-play față de adversar, arbitru”. Turneul organizat de elevi reprezintă, în esență, punerea în practică a acestei competențe.

Implicații practice pentru turneu Pe baza literaturii analizate, am derivat mai multe concluzii pentru organizare: Pregătirea elevilor pentru funcțiile lor trebuie efectuată înainte de prima partidă, nu ad hoc. Studiile indică că succesul modelului depinde de calitatea implementării. Jocul corect trebuie integrat în sistemul de punctaj și clasament, nu menționat doar ceremonial la inaugurare. Echipele trebuie să fie mici, cu roluri bine definite, pentru a asigura implicarea tuturor, inclusiv a celor cu abilități mai reduse. Rolurile trebuie roțite periodic, astfel încât fiecare elev să experimenteze cel puțin o dată o funcție organizațională, nu doar cea de jucător.

Ce rămâne neclar Turneul meu reflectă structura Sport Education, dar nu este identic cu acesta. Participarea este voluntară, ceea ce atrage probabil elevii cu motivație mai ridicată. Activitatea se desfășoară în afara orei de curs și între școli, nu ca unitate didactică a unei clase. Pe de altă parte, rolurile au o miză reală: meciul contează efectiv. Nu știm încă dacă aceste diferențe amplifică sau atenuă efectele, deoarece niciun studiu nu a analizat un astfel de turneu.

Transparență metodologică Trebuie precizat cum a fost realizată această sinteză: am lucrat individual, folosind surse accesibile pe internet, fără acces universal la toate bazele de date. Unele studii le-am cunoscut doar prin rezumatele furnizate de alți autori.

Încheiere Am plecat de la o convingere profesională și am constatat că nu sunt singur în această viziune. Treizeci de ani de cercetări asupra modelului Sport Education mă asigură că elevii cu roluri reale dezvoltă legături mai strânse cu colegii și o motivație superioară, în special la nivelul liceului. Literatura mă informează și că jocul corect trebuie învățat prin predare explicită, nu așteptat pasiv. Ce nu am putut încă clarifica este dacă un elev de 15 ani care fluieră devine obiectiv mai responsabil decât colegul care stă pe bancă. Această întrebare aș putea o verifica prin propria cercetare, comparând la finalul turneului elevii implicați cu un grup de colegi neimplicați. Ar fi o studiere mică, dar ar răspunde la o problemă pe care, din ceea ce am identificat, literatura de specialitate nu a clarificat încă complet.

Bibliografie Bessa, C., Hastie, P., Araújo, R., & Mesquita, I. (2019). What do we know about the development of personal and social skills within the Sport Education model: A systematic review. Journal of Sports Science and Medicine, 18(4), 812–829. Manninen, M., & Campbell, S. (2022). The effect of the Sport Education Model on basic needs, intrinsic motivation and prosocial attitudes: A systematic review and multilevel meta-analysis. European Physical Education Review, 28(1). doi.org/10.1177/1356336X211017938 Ministerul Educației și Cercetării. (2025). Programa școlară Educație fizică și sport, clasele a IX-a – a XII-a, trunchi comun [versiune publicată].