Mici momente care m-au ajutat să mă regăsesc în timpul maternității

Ai timp pentru tine?

În momentul în care algoritmul tău de social media detectează că ești însărcinată, începe să-ți ia, încet-încet, la revedere de la vechea ta persoană.

Feed-ul care te cunoștea cândva ca pe cineva pasionat de cluburi de lectură, antrenamente pentru 10K sau cele mai noi produse de îngrijire a pielii se transformă treptat în liste de verificare pentru bagajul de spital, marsupii și cărucioare care, teoretic, îți vor schimba viața.

Deși aceste mici momente de răsfăț nu au înlocuit niciodată terapia, ele au fost descrise ca ceva diferit: amintiri prețioase ale persoanei care încă există sub stratul de oboseală și ceață. Patru mame împărtășesc experiențele cotidiene care le-au ajutat să-și redescopere părți din identitate în timp ce se confruntau cu depresia postpartum (DPP) și cum aceste ritualuri aparent obișnuite au devenit pietre de temelie pentru a se simți din nou ele însele.

Pentru Lauren, drumul înapoi către sine a început cu o invitație în calendar care avea un singur participant: ea însăși.

Ești pregătită să-ți redescoperi vechea pasiune, fără vină?!

La fel cum nu ai uita accidental o programare la pediatru, ea a trebuit să înceteze să-și trateze propriile nevoi ca pe ceva ce ar putea fi amânat.

Așa că, a început să-și blocheze în calendar „pauze de self-care”, dedicate exclusiv ei. În loc să-și propună obiective ambițioase, le-a păstrat intenționat mai realiste (de exemplu, citind doar 10 pagini pe zi).

Arunca o carte în geantă înainte de o altă zi lungă la turneele sportive ale copiilor mai mari, citind câteva pagini pe margine, în loc să vorbească cu alți părinți. Păstra pantofi de sport în portbagaj, astfel încât să poată face o plimbare rapidă între comisioane. Indiferent de scop, era vorba despre a trata timpul pentru sine cu aceeași importanță ca orice alt angajament din calendarul ei.

Înainte de a deveni mamă, sala de sport a fost întotdeauna unul dintre locurile preferate ale lui Jennifer – un spațiu unde putea să-și pună căștile, să asculte muzica preferată și să nu se gândească la nimic altceva decât la ea însăși. După naștere, a început să vadă timpul petrecut în afara casei ca pe un ajutor pentru a fi o mamă mai bună.

Redescoperirea creativității

„Am început să fiu mai conștientă de modul în care îngrijirea de sine mă ajută să fiu prezentă pentru copilul meu”, spune ea.

„În cele din urmă, acel timp a devenit nenegociabil – oricum aș fi putut să-l strecor.”

Astăzi, Jennifer este terapeută specializată în sănătatea mintală perinatală, o cale inspirată de propria ei experiență cu DPP și anxietatea postpartum. A se simți din nou ea însăși nu a necesitat o revizuire completă a vieții. A început cu ceva mult mai mic: permisiunea de a ieși pe ușă, știind că maternitatea nu a șters cine era și că a-și lua timp pentru ea nu a luat nimic din ceea ce avea de oferit.

Simplul act de a-și redescoperi latura creativă a ajutat-o pe Melissa. A început cu o călătorie de a crea artă ceramică, iar apoi, într-o ședință de terapie, i-a venit ideea de a picta. „Dacă mi-aș fi spus mie însămi că o să pictez acasă într-o zi, probabil că nu s-ar fi întâmplat niciodată”, mărturisește ea.

După un timp, a devenit ceva la care aștepta cu nerăbdare în fiecare săptămână.

Ritualul de îngrijire a pielii

Cercetările arată că intervențiile artistice creative – inclusiv terapia muzicală și alte activități creative – au fost asociate cu îmbunătățiri semnificative ale simptomelor DPP, anxietății și bunăstării psihologice generale. Deși un curs de artă nu este același lucru cu terapia formală de artă, Melissa spune că a-și crea un timp dedicat pentru a-și lăsa mintea să exploreze ceva ce nu are legătură cu maternitatea a fost esențial.

Dacă a fi mamă te învață ceva, este că baia este uneori singurul loc unde poți conta pe câteva minute de liniște. (Asta până când bebelușii tăi descoperă cum să bată la ușă!) Pentru Sarah, care credea că a-și crește pielea înseamnă a fi o mamă mai bună, ritualul ei de îngrijire a pielii a devenit un refugiu.

„Este ceva ce făceam în fiecare zi înainte de a deveni mama cuiva”, spune ea.

Și, desigur, este un moment prețios de respiro.