Votul, o rețetă pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă?

Poate voluntariatul să prelungească viața?

Majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu principiile de bază ale unui stil de viață sănătos, principii care devin și mai importante odată cu înaintarea în vârstă: o alimentație bogată în legume, exerciții fizice regulate, somn odihnitor, o viață socială activă, consum moderat de alcool și renunțarea la fumat. Dar, pe lângă aceste aspecte binecunoscute, cercetătorii se întreabă dacă și implicarea civică ar putea contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă. Asociația Medicală Americană, o organizație reprezentativă pentru medici, a sugerat în 2022 că votul ar putea avea beneficii reale pentru sănătate.

Cum a fost realizată cercetarea?

Un studiu recent a încercat să testeze direct această ipoteză. Cercetătorii au analizat dacă americanii în vârstă – cei peste 65 de ani – care votează au o speranță de viață mai mare decât cei care nu o fac.

În Statele Unite, participarea la vot a persoanelor în vârstă este, în general, mai ridicată decât în rândul tinerilor. În Wisconsin, statul ales pentru acest studiu, rata de participare la vot a seniorilor este chiar mai impresionantă.

Datele au fost extrase din Studiul Longitudinal din Wisconsin, un proiect de cercetare care urmărește un eșantion aleatoriu de absolvenți de liceu din acest stat încă din 1957. Cercetătorii au comparat starea de sănătate pe termen lung a adulților în vârstă care au votat la alegerile prezidențiale din 2008 cu cea a celor care nu au participat la vot.

Prin verificarea obiectivă a înregistrărilor de vot, furnizate de Catalist (o companie specializată în urmărirea comportamentului electoral) și prin consultarea National Death Index, au ajuns la concluzii interesante: alegătorii aveau o probabilitate cu 45% mai mică de a deceda în termen de cinci ani de la alegerile din 2008, cu 37% mai mică la 10 ani și cu 29% mai mică la 15 ani.

Analize suplimentare au vizat alegerile prezidențiale din 2004 și 2012. Rezultatele au fost mai puternice pentru scrutinele mai recente, din 2008 și 2012, comparativ cu cele din 2004.

Civismul prelungește viața?

Sunt doar persoanele mai sănătoase cele care votează?

O întrebare firească este dacă nu cumva persoanele mai sănătoase sunt pur și simplu mai predispuse să voteze. Deși este adevărat că o stare bună de sănătate facilitează participarea la vot, acest factor nu explică pe deplin rezultatele studiului. Chiar și după ce au luat în considerare factori demografici precum sexul, starea civilă și venitul, alte forme de implicare civică (cum ar fi voluntariatul) și starea de sănătate anterioară votului, alegătorii au continuat să prezinte un risc mai mic de deces.

Mai mult, persoanele cu o stare de sănătate mai precară la începutul studiului au beneficiat mai mult de efectele votului pe termen lung, la 15 ani distanță, comparativ cu cele care erau mai sănătoase.

Un alt aspect important este că modul în care a votat o persoană nu a influențat rezultatele. Comparând persoanele în vârstă care au votat direct cu cele care au votat prin corespondență, cercetătorii au constatat că ambele grupuri au avut un risc similar de deces pe parcursul celor 15 ani analizați.

Nici măcar rezultatul alegerilor nu a contat. Deși pierderea candidatului preferat poate genera stres, participanții la studiu au înregistrat beneficii similare pentru sănătate pe termen lung, indiferent de afilierea lor politică.

De mult timp, oamenii de știință au demonstrat că persoanele care se implică în activități de voluntariat pentru organizații non-profit se bucură de numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv o durată de viață mai lungă. Votul, la rândul său, este un act motivat de altruism, deoarece alegătorii sunt conștienți că votul lor individual nu va schimba rezultatul unei alegeri naționale. Motivele pentru care votul este asociat cu un risc mai mic de mortalitate nu sunt pe deplin elucidate. O posibilă explicație este că, similar altor forme de implicare civică, inclusiv voluntariatul, votul poate declanșa

Votul ar putea îmbunătăți sănătatea și prin consolidarea sentimentului de autoeficacitate, a datoriei civice și a conexiunii sociale, fiind o activitate atât altruistă, cât și colectivă.