Elevii vor învăța în școli provizorii din cauza reabilitărilor?
Începând cu prima zi a anului școlar nou, sute de instituții de învățământ din România continuă să fie în fază de reabilitare, iar elevii aceștia vor urma să participe la activitățile didactice în locații provizorii, conform declarațiilor autorităților competente. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a precizat în cadrul unui interviu accordat platformei Digi24. ro că, de luni, elevii din aceste unități fie vor învăța în spații închiriate, fie vor fi distribuiți în alte școli, unde programul educațional va fi organizat în două schimburi – dimineața și seara – pentru a asigura accesul la învățare pentru toți copiii implicați.
Ultimele știri
Numele de bebeluși Walton care lucrează dincolo de spectacol
Registru de cadouri pentru bebeluș: ghid anti-stres pentru părinții debutanți
Stresul fetelor: Ce le doare cu adevărat și ce cer de la părinți
Cele mai bune rezervări pentru adolescenți 2026Această măsură are ca scop menținerea continuă a procesului instrucțional, chiar și în condițiile în care clădirile școlare sunt încă în lucru.
Conform declarațiilor ministrului, unitățile școlare care necesită intervenții pot fi grupate în trei categorii distincte. Prima categorie include acele instituții care sunt deja în proces de reabilitare sau renovare structurală.
A doua categorie reprezintă școlile pentru care nu a fost încă obținut avizul de la Inspecția de Stat pentru Construcții (ISU) și unde se lucrează la finalizarea documentației necesare pentru autorizarea lucrărilor.
A treia categorie, de asemenea semnificativă, cuprinde acele școli care, deși au clădiri funcționale, nu dispun de suficient spațiu interior pentru a găzui toate elevii înscrisi, fenoménul acesta fiind determinat de creșterea numărului de elevi în anii recenti.
Este正是 această combinație de factori care a dus la estimarea totală de circa 700 de unități școlare afectate de uneoriuna sau alta formă de limitare infrastructurală la începutul anului școlar 2026–2027.
Ministrul Dimian a subliniat că aproximativ 3% din numărul total de elevi din sistemul național de învățământ se află în această situație de tranziție, adică elevii care nu pot accesa clădirile proprii ale școlii lor din motive legate de renovare, documentație pendente sau insuficiență de capacitate. Pentru a asigura că acest procent de elevi nu rămâne fără activitate școlară, au fost identificate și implementate diverse soluții provizorii.
Printre ele se numără închirierea de spații suplimentare – fie în clădiri administrative, fie în locuri previamente nefolosite – precum și punerea la dispoziție de noi modulare sau spații reconvertite temporar.
În București, în special, s-a privilegiat abordarea reabilitării existente, iar în alte părți ale țării s-a recurrut la utilizarea altor unități școlare vecine, unde activitatea didactică se desfășoară de obicei într-un singur schimb, iar acum va fi adaptată pentru a găzui și elevii provizori în programul dublu.
Un aspect esențial menționat de ministrul Dimian a fost priorizarea elevilor din clasele vulnerabile din punct de vedere al tranziției școlare, mai precis cei din clasa pregătitoare (clasa I) și cei din clasa a VIII-a, care se pregătesc pentru evaluarea națională și tranziția în liceu. Acest lucru, a explicat el, reflectă o preocupare pentru minimizarea impactului negativ al lipsei unui mediu de învățare stabil în momente cheie ale dezvoltării academice și sociale ale elevilor.
Nu e o veste rea.
Faptul că se renovează școli este o veste bună, a declarat ministrul, adăugând că orice program de reabilitare structurală necesar pentru modernizarea infrastructurii școlare necesită un termen realist de realizare, care se situează între doi și trei ani, nu câteva luni, așa uneori se percepă greșit de public.
Soluțiile provizorii pentru școlile din România sunt un semn de neîndemânare?
În acest context, a remarcat că existența acestor soluții temporare nu este o semn de neghibitură, ci o demonstrație de pregătire și responsabilitate din partea autorităților, știind că, pe perioada lucrărilor, va trebui să se găsească modalități de a nu întrerupe procesul educativ. „Eu mă bucur că există aceste investiții în educație”, a mai spus Dimian, referindu-se la fondurile alocate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au permis construcția de noi unități școlare în anii recenti.
Conform datelor furnisite, în cadrul bugetului ministerial destinat infrastructurii educaționale, aproximativ 3% au fost dirigeți spre erigerea de clădiri noi în perioada referită, un lucru care, în opinia sa, reprezintă o schimbare de bază în modul în care se conceive și se financează dezvoltarea rețelei școlare.
Această transformare nu se limitează doar la aspectul fizic al clădirilor, ci are și o dimensiune financiară semnificativă.
Ministrul a precizat că, în anul curent 2026, au fost efectuate plăți în valoare de 4 miliarde de lei direct legate de investițiile în educație, în special cele finanțate prin PNRR.
El a făcut o comparație cu perioada 2021–2025, în care suma totală alocată pentru investiții în educație din fonduri europene a ajuns la 7 miliarde de lei, iar din această sumă, 4 miliarde au fost consumate doar în anul 2026, ceea ce reflectă o accelerație semnificativă al ritmului de implementare a proiectelor.
Pe lângă problema renovării și redimensionării spațiilor școlare, articolul abordează și o altă preocupare persistentă în sistemul de învățământ: starea grupurilor sanitare în unitățile de învățământ. Deși au fost înregistrate progrese în anii trecuți, în România persistă un număr preocupant de școli care nu îndeplinesc standardele actuale privind facilitățile igienice.
Conform declarațiilor ministrului Educației, 74 de unități școlare continuă să aibă grupuri sanitare neconforme, ceea ce le plasează în categoria necesităților de intervenție urgentă, chiar dacă nu toate acestea au neaparat toalete situate în curte, așa cum poate sugera termenul comun folosit.
El a explicat criteriul conformeCare determină o unitate să fie clasificată în această categorie: chiar și dacă o școală dispune de o singură toaletă, dar standardele în vigoare cer două sau trei pentru numărul de elevi și personal, atunci acea unitate este considerată având sanitare neconforme. Astfel, clasificarea nu se referă exclusiv la prezența sau absența toiletelor în curte, ci la inadequatetea capacității existente față de cerințele tehnico-sanitare actuale.
„Deci nu toate cele pe care le voi menționa sunt în situația de a avea toaletele în curte”, a specificat ministrul, aclarând o confuzie frecventă în discuțiile publice.
În final, a adresat un apel direct către autoritățile locale, responsabilitatea căreia include menținerea și modernizarea infrastructurii la nivel de comunitate. „Ar trebui întrebați de la nivel de autoritate locală de ce n-au finalizat în 2024, de ce n-au finalizat în 2025 lucrările”, a declarat Dimian, sugerând că întârzierea în rezolvarea problemelor sanitare nu poate fi justificată și că responsabilitatea pentru aceste lipsi trebuie să fie atribuită și administrațiilor locale, nu doar autorităților centrale.
El a insistat pe necesitatea de a analiza de ce nu au fost efectuate intervențiile necesare în ani precedenti, chiar și atunci când fondurile sau normeau au fost disponibile, pentru a preveni repetarea aceluiași scenariu în viitor.
Astfel, la pornia unui nou an de studii, sistemul educațional român se confruntă cu o situație complexă, în careModernizarea infrastructurii școlare rulează paralel cu necesitatea de a asigura continuitatea activităților didactice prin soluții provizorii, în timp ce Problemele persistente, precum cea legată de sanitaredor de igienă, rămân neîmplinite într-un număr semnificativ de unități, necesităţînd acţiuni coordonate între diferite niveluri de administraţie şi o evaluare critică a cauzelor întârzierilor.
Sursă: digi24
Conținut scris de redacția noastră parintiinpas.ro / Alina Stan și asistat AI.
Alte articole:
