Raportul PISA 2025 arată că 48% dintre elevii români au dificultăți să înțeleagă un text

Doar 4,8% dintre elevii români ating nivelurile superioare de competență!

Raportul PISA 2025 evidențiază o situație alarmantă în ceea ce privește capacitatea de înțelegere a textului la elevii români: aproape jumătate dintre ei nu reușește să ajungă la nivelul minim de competență în citire, conform datelor publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Această problemă, cunoscută sub denumirea de analfabetism funcțional, afectează 48% dintre tinerii de 15 ani, care nu sunt capabili să inteleagă un text de lungime moderată, să identifice ideea principală sau să extrăge informațiile necesare pentru a rezolva o situație practică.

Ultimele știri

O singură oală pentru toți: cum hrănești familia fără stres?Jurnalul personal: Superputerea secretă a copiilor de aziCum transformă un liceu din Tulcea comunitatea într-o sală de clasă!Magia iernii în grădiniță: De ce sunt poveștile cu oameni de zăpadă preferatele celor mici

Acest indicator a crescut semnificativ față de anul 2022, când procentul era de 41,7%, demonstrând o deteriorare continuă a abilităților de citire în sistemul de învățământ național.

Scorul obținut de România la probă de citire a fost de 413 puncte, ceea ce reprezintă o scădere de 16 puncte față de ediția anterioară. Această reducere este mai pronunțată decât media OCDE, care a înregistrat o scădere de doar 14 puncte în același domeniu, indicând că declinul în performanța românească este mai accentuat decât la nivelul internațional.

OCDE subliniază că acest rezultat nu este doar o variație aleatoare, ci o tendință clară și semnificativă, care reflectă o deteriorare reală a competențelor de citire la nivel național.

În contextul celor trei domenii evaluate – citire, matematică și științe – situația românească apare mai gravă decât media OCDE. De exemplu, 38,5% dintre elevi se află sub nivelul minim în toate cele trei materii simultan, o proporție aproape dublu față de media OCDE de 19,7%.

Această figură a crescut de la 33,2% în 2022, confirmând o tendință negativă pe termen lung.

În matematică, 52% dintre elevi nu ajung la nivelul 2, ceea ce înseamnă că au dificultăți să modeleze situații simple prin instrumente matematice sau să aplică noțiuni de bază pentru a găsi soluții.

La științe, proporția elevilor sub pragul minim este de aproape 46%, în creștere față de 44% în 2022, indicând o stagnare sau o ușoară degradare în înțelegerea conceptelor științifice de bază.

La opusul spectrului, doar 4,8% dintre elevii români ajung la nivelurile 5 sau 6 – cele mai ridicate trepte de performanță – în cel puțin unul dintre cele trei domenii. Această cifre este semnificativ sub media OCDE, care este de 11,9%, demonstrând o lipsă alarmantă de excelență académică în sistemul de învățământ.

Această disparitate între performanța joasă și cea ridică accentuează inegalitățile existente și sugerează că sistemul nu reușește să dezvolte potențialul celor mai buni elevi, nici să susțină adecvat cei cu dificultăți.

Fetele au obținut scoruri mai mari la citire!

Evoluția pe termen lung, analizată de OCDE pentru intervalul 2015-2025, arată o tendință negativă consistentă: o scădere de 18 puncte la citire, 22 puncte la matematică și 8 puncte la științe. Aceste numere indică că problemele nu sunt incidentele, ciparte dintr-o degradare structurală a calității învățământului.

De asemenea, scorurile din 2025 reprezintă cele mai slabe obținute de România de la prima sa participare la PISA în 2006, punând țara în poziția de antepenultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea doar Bulgariei și Ciprului.

În clasamentul global, care include 91 de țări și economii, România se situează pe locul 53 la citire, locul 55 la științe și locul 48 la matematică. Această poziție o plasează în spate nu doar față de statele membre ale UE, ci și față de unele state din afara Uniunii, precum Muntenegru, Albania sau Serbia, care obțin rezultate mai bune în unele domenii.

Acest lucru sugerează că provocările nu sunt exclusiv legate de resurse, ci și de politici educaționale, metode de predare și gestionarea sistemului.

O diferență deosebită de gen a fost și observată în rezultatele la citire: fetele au obținut 429 de puncte, iar băieții 399, un gap de 30 puncte în favoarea fetelor. La matematică, băieții au avut un avantaj mic de aproximativ șase puncte, iar la științe rezultatele au fost foarte apropiate, indicând că disparitățile de gen nu sunt uniforme și depind de domeniul evaluat.

Aceste diferențe necesită o analiză mai profundă pentru a înțelege cauzele socioculturale și pedagogice care le determină.

Un factor esențial care influențează semnificativ performanța elevilor este statutul socioeconomic al familiei. Conform OCDE, acest explică 21,7% din variația rezultatelor la științe, o proporție aproape dublu față de media OCDE de 11,6%.

Acest lucru arată că în România, originele familiale au un impact mai mare pe rezultatele scoliare decât în multe alte țări, sugérantă un sistem care nu compensează adecvat dezavantajele socioeconomice și care lasă mulți elevi fără suport necesar pentru a-și dezvolta potențialul.

Este important de menționat că a nu ajunge la nivelul 2 în PISA nu înseamnă că elevul nu știe să citească de la baza, ci că are dificultăți să procure, să interpreteze și să folosească informațiile dintr-un text în contexte reale – ceea ce definește analfabetismul funcțional. Această incapacitate are implicații grave nu doar pentru continuarea studiilor, ci și pentru integrarea pe piața muncii, participarea la viața civică și abilitatea de a lua decizii informate în viața de zi cu zi.

Jurnalista Digi24 Ana Micu a explicat că la testele PISA nu se evaluează atât cunoștințele teoretice, ci mai ales aplicația practică a informațiilor acumulată: „La testele PISA nu contează atât de mult cât știi, ci ceea ce poți să faci cu informațiile pe care le ai”. Această perspectivă underscurează necesitatea de a trece de la învățarea memoristică spre o educație care să dezvolte.

Fără reforme serioase în curriculum, formarea profesorilor, resursele şcolare și abordarea inegalităților, tendința negativă risca să se aprofundeze, cu efecte durevare asupra generațiilor viitoare și competitivității naționale.

Sursă: Digi24

Alte articole:

Profesorul de educație fizică predă și conducerea auto, legând motricitatea de siguranța rutieră în liceu…Metoda intensă de trei zile pentru abandonarea scuteceilor: ghid pentru părinți…Tanith Carey, specialist în psihologia adolescenților, dă părinților ghidul esențial pentru crizele emoționale…Părintele blând: când bunătatea devine, fără să vrem, o capcană…